Legături între România și reclame electorale înșelătoare din Serbia, descoperite de o investigație BBC

Serviciul Mondial al BBC a identificat zeci de pagini de pe platforma Facebook care difuzează reclame politice ce vizează mișcarea de opoziție și conțin afirmații nedovedite, înainte de alegerile parlamentare din acest weekend.

Reclamele nu au fost difuzate alături de informații care să identifice cine a plătit pentru ele, în ciuda cerințelor companiei Meta ca publicitatea politică să includă o mențiune privind finanțatorul.

În total, cele 56 de pagini identificate de BBC au difuzat cel puțin 91 de reclame pe platformele Meta între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. Paginile de Facebook reprezintă identitatea publică a reclamelor plătite, care pot include text, imagini sau videoclipuri și pot ajunge la publicuri-țintă dincolo de propagarea organică.

Publicitatea politică pe platformele Meta înaintea alegerilor din Serbia este legală, însă se aplică reguli diferite de transparență în funcție de cine finanțează campania. Partidele politice trebuie să declare cheltuielile de campanie, în timp ce entitățile terțe implicate în campanii sunt obligate să informeze Agenția pentru Prevenirea Corupției înainte de a plăti o anumită sumă pentru campanii online. Însă nu s-a înregistrat nicio organizație.

Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile monitorizate de BBC în ultima lună. În toate instanțele, advertiserul nu etichetase reclamele ca având conținut despre „probleme sociale, alegeri sau politică".

Mai multe informații devin disponibile în Biblioteca de reclame Meta, după eliminarea acestora. Legile sârbe interzice finanțarea din străinătate a oricărui tip de publicitate politică, însă BBC a constatat că toate reclamele au fost plătite în valută românească, fiind atinsă o valoare totală de cel puțin 29.437 de lei până la 16 octombrie.

Cel puțin trei reclame au fost plătite de o companie românească, conform datelor Meta.

Sub paravanul conținutului nostalgic – afirmații nefondate la adresa opoziției

Majoritatea acestor pagini au fost create în perioada dintre 9 și 10 septembrie, când a fost anunțată campania electorală. Ele folosesc imagini de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și denumiri care sugerează că ar fi comunități de interes general, mai degrabă decât organizații politice. Denumirile variază de la „Mirosul curții bunicii”, până la „Subiecte de conversație pentru pauza de cafea”.

Cele 56 de pagini au fost extrem de active în ceea ce privește publicarea de videoclipuri scurte — fiind vorba despre peste 800 de clipuri, dintre care unele au acumulat milioane de vizualizări, și care conțin afirmații nedovedite la adresa opoziției. Însă paginile au doar câteva zeci de urmăritori.

Se plătește pentru promovarea videoclipurilor în scopul de a le mări audiența.

„Cumpărarea reclamelor îți permite să atragi un public mult mai mare decât cel la care ar ajunge conținutul distribuit în mod organic”, a declarat Sam Jeffers, un militant pentru transparență politică și fondator al organizației Who Targets Me, pentru BBC. Potrivit lui, acest lucru înseamnă și că poți încerca să ajungi la anumite categorii demografice prin intermediul mesajelor direcționate.

Un purtător de cuvânt al companiei Meta a declarat: „Advertiserii care doresc să difuzeze reclame despre probleme sociale, alegeri sau politică sunt obligați să treacă printr-un un proces de autorizare și să includă o mențiune de tipul «Plătit de».”

Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Unele dintre reclamele semnalate nouă fuseseră deja eliminate înainte să fim contactați de către BBC, iar noi am eliminat orice alte reclame care rulau fără a avea autorizarea și mențiunea obligatorii.”

Videoclipurile scurte îi vizează frecvent pe liderii mișcării studențești și îi prezintă adesea drept violenți sau neglijenți.

În unele cazuri, acestea îi acuză pe candidați de abuz de putere sau de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, însă nu prezintă dovezi care să le susțină afirmațiile.

În Serbia, unde majoritatea populației este creștin-ortodoxă, un videoclip care a atras milioane de vizualizări s-a concentrat asupra credinței musulmane a candidatei din opoziție, Sanela Ramadanovic. Videoclipul a fost difuzat în octombrie pe mai multe pagini, cu legenda: „Ea, să conducă Serbia?”.

Secțiunile de comentarii ale acestor videoclipuri conțineau sute de comentarii pline de ură.

Multe videoclipuri au un format distinctiv: ele înfățișează un ecran împărțit, cu un videoclip care rulează în partea superioară și, în partea de jos, cu o persoană care aparent citește de pe un teleprompter.

Deși chipurile persoanelor par reale, vocea și gesturile lor par nenaturale pentru un vorbitor nativ al limbii sârbe. Pronunția lor poate suna robotică. O femeie are o voce diferită în trei dintre videoclipuri distincte în ea care apare.

Un alt tânăr, purtând un microfon de lavalieră și stând în fața unui fundal alb, apare pe 29 de pagini diferite. El spune către cameră, într-un videoclip publicat în septembrie, că Vladan Djokic, rectorul Universității din Belgrad, „a prezentat o călătorie personală drept una pentru o conferință și se spune că ar fi fost văzut în Rio de Janeiro”.

Afirmația a fost însoțită de o imagine evident falsă, care îl înfățișa pe rector fiind acoperit de bani și relaxându-se pe plajă cu un pahar de șampanie.

Afirmații similare, nesusținute de dovezi, despre călătoria lui Djokic — care este o personalitate importantă a mișcării studențești, dar care nu candidează la alegeri — au fost publicate de ziarele tabloide sârbe la sfârșitul lunii august. Universitatea din Belgrad a publicat un articol pe site-ul său, explicând că Djokic participa de fapt la Congresul Internațional de Arhitectură și Urbanism din Brasilia, capitala Braziliei.

Vladan Djokic ocupă o poziție de conducere în cadrul Universității din Belgrad, care este considerată cea mai mare și cea mai influentă instituție academică din Serbia.

SNS nu a răspuns solicitărilor BBC privind aceste reclame.

Cine sunt cei care apar în videoclipuri?

BBC a reușit să identifice trei dintre cele peste 12 persoane care apar în videoclipurile scurte.

Printre aceștia se numără niște animatori pentru copii din apropierea Bucureștiului.

O femeie a confirmat că ea era persoana înfățișată într-un videoclip, dar a spus că nu și-a dat acordul pentru folosirea imaginii sale și că nu știe de unde provin videoclipurile. Ea a adăugat că nu este implicată în politică, cu atât mai puțin în politica dintr-o țară străină.

O altă persoană care a fost identificată pare să fie un consilier județean ales, care reprezintă partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Am încercat să îl contactăm, dar nu am primit un răspuns.

Legături cu România

Compania românească Bmobile SRL figura atât drept plătitoarea, cât și drept advertiserul a trei reclame.

Toate trei au fost publicate la scurt timp după convocarea alegerilor, iar Meta le-a eliminat ulterior deoarece niciuna nu fusese etichetată ca ar fi inclus conținut politic. Acest lucru a fost semnalat pentru prima dată de Bezbedan Balkan, un forum sârb de securitate cibernetică gestionat de comunitate.

Una dintre reclame includea afirmația privind călătoria din Brazilia a lui Djokic.

Am solicitat un comentariu de la BMobile, dar nu am primit răspuns.

O pagină de Facebook numită „Juzna pruga” a difuzat aceste reclame, iar pagina este încă activă.

În locul conținutului despre „fotografii vechi sau povești din copilărie”, pagina a publicat peste 20 de videoclipuri care vizează diferiți candidați ai opoziției. Unele dintre celelalte videoclipuri publicate de Juzna Pruga au atras milioane de vizualizări, deși pagina are doar 100 de urmăritori.

Potrivit Bibliotecii de reclame Meta, pagina este administrată din România și Franța. Aceasta nu a răspuns mesajului nostru pe Facebook.

Toate videoclipurile eliminate de Meta au fost plătite în valută românească, dar doar moneda folosită nu dovedește unde se află advertiserul. În cazul reclamelor care nu sunt legate de politică, advertiserii au opțiunea de a alege valuta.

Nemanja Nenadic, directorul filialei din Serbia a Transparency International, a declarat că este interzis ca cetățenii străini și entitățile juridice străine să facă publicitate politică.

Dacă reclamele sunt plătite din străinătate, asta „indică faptul că [o] entitate juridică străină sau un cetățean străin a făcut acest lucru”, a declarat Nenadic pentru BBC.

Firma Bmobile

Compania Bmobile este deținută de un bărbat numit Andrei Bușe, potrivit portalului Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Compania de marketing digital și media online Bmobile a fost înființată în 2005 în municipiul Craiova.

Datele din registrul comerțului arată că firma a întreținut activitate financiară în 2024 și 2025. Potrivit unui think tank independent de politici publice, Expert Forum, fostul prim-ministru al României și candidatul independent Victor Ponta a fost clientul companiei în timpul alegerilor prezidențiale ținute din mai 2025.

Bmobile a primit aproximativ 960.000 de euro (5,13 milioane de lei) pentru contribuția sa la campania online a lui Ponta, potrivit unei analize Expert Forum pe baza datelor de finanțare a campaniilor raportate autorităților române.

Victor Ponta a devenit un consilier onorific al președintelui Alexander Vučić în 2016. Ultima sa vizită raportată la Belgrad a avut loc în 2025, când s-a întâlnit cu Donald Trump Jr.

Publicitari terți

Începând din 2026, paginile care promovează conținut legat de alegeri în Serbia și nu sunt asociate direct partidelor politice trebuie să se înregistreze la Agenția pentru Prevenirea Corupției dacă intenționează să cheltuiască echivalentul unui sfert din salariul mediu lunar (aproximativ 300 de euro sau în jur de 1.600 de lei).

BBC a identificat cel puțin patru pagini care au cheltuit sume care au depășit pragul care impune înregistrarea. Promovarea tuturor acestor reclame a fost plătită în valută românească, iar sumele au devenit vizibile după ce Meta le-a oprit pentru încălcarea politicilor.

Nenadic a analizat câteva exemple ale reclamelor și a spus: „Fără îndoială. Este vorba despre ceva pe care legea sârbă privind finanțarea activităților politice, în urma ultimelor modificări din iunie 2026, îl recunoaște drept o aşa-zisă campanie realizată de entități terțe.”

Agenția a declarat pentru BBC că nu a primit nicio înregistrare din partea unor terți „cu privire la desfășurarea unei campanii electorale”. După eventualele investigații, severitatea sancțiunii ar putea depinde de faptul dacă a fost implicată o persoană fizică sau un partid politic.

Conform lui Nenadic, Agenția pentru Prevenirea Corupției urmează să colecteze dovezi privind campaniile nedeclarate.

Agenția a confirmat că a primit două sesizări referitoare la posibile abateri ale unor campanii desfășurate de entități terți și că a inițiat o procedură. Ambele sesizări vizează campanii digitale, însă agenția nu a oferit detalii privind cazurile.

Partidele au cheltuit peste 268.000 de euro (în jur de 1.43 milioane de lei) pe publicitate politică pe platformele Meta în perioada între 16 septembrie și 15 octombrie. Partidul aflat la guvernare, Partidul Progresist Sârb (SNS), a cheltuit cel puțin 105.000 de euro (aproximativ 560.400 de lei), iar lista opoziției susținută de studenți a cheltuit peste 122.000 de euro (în jur de 651.000 de lei), potrivit datelor Meta.

Au existat exemple de pagini care susțineau ambele tabere și care și-au etichetat reclamele drept conținut politic pe platforma Meta, dar nu s-au înregistrat la autorități drept advertiseri terți.

Acestea sunt considerate cele mai importante alegeri de când a venit la putere Partidul Progresist Sârb în 2012. Competiția politică este dominată de două liste electorale esențiale: Serbia Câștigă, condusă de Partidul Progresist Sârb, și Studenții Câștigă, care reprezintă mișcarea studențească de opoziție.

Alegerile se vor ține la aproape doi ani după ce s-a prăbușit copertina gării renovate din Novi Sad — care este al doilea cel mai mare oraș al Serbiei — la data de 1 noiembrie 2024. Accidentul s-a soldat cu moartea a 16 persoane, iar o femeie a fost grav rănită. Tragedia a declanșat luni de proteste de masă și blocade universitare, pe fondul acuzațiilor de corupție guvernamentală.

Nimeni nu a fost condamnat până la ora actuală.

Reportaj adițional de Ruxandra Iordache.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.