Cum au pierdut urșii bruni simpatia românilor?

Odată apărați de lege, dar temuți de săteni, urșii bruni ai României vor fi de acum afectați de o dublare a cotei de vânătoare, ca urmare a unor incidente letale și a aparițiilor lor din ce în ce mai frecvente în zonele urbane.

După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, urșii săi bruni sălbatici au fost protejați strict prin lege, iar numărul lor a crescut substanțial, ajungând la valori între 10.419 și 12.770 de specimene, potrivit unui raport oficial din aprilie 2025. În 2018, un plan național consemnase că teritoriul României poate găzdui un număr optim de 4.000 de exemplare.

Cu toate acestea, „populația de urs din România nu are caracteristicile unei populații care să fi depășit optimul, pentru că indivizii nu sunt nici bolnavi, nici depreciați”, afirmă Dr. Cristian-Remus Papp, coordonator al departamentului de specii sălbatice din cadrul WWF-România. El susține că practici de tip „farming” au determinat creșterea numărului puilor de urs la câte 4-5 per ursoaică.

În mod normal, urșii bruni circulă în libertate în pădurile Carpaților care înconjoară Transilvania. Dar rețelele de socializare sunt acum împânzite de videoclipuri care înfățișează aceste animale verificând containerele de gunoi sau plimbându-se prin centrul orașelor. Jandarmeria Bistrița-Năsăud a raportat cum un urs a fugărit un motociclist la mijlocul lui aprilie.

„Reducerea spre dispariție a hibernării din cauza încălzirii [globale], tăierile masive de păduri, recoltarea intensivă a fructelor de pădure, pășunatul intensiv și turismul haotic pun presiuni majore pe liniștea și habitatele naturale”, a declarat specialistul de politici publice de mediu Octavian Berceanu pentru BBC News România.

Întâlniri fatale

Aparițiile urșilor pot duce la momente virale - sau pot degenera în violență. Sergiu Frusinoiu, șeful unității Salvamont din Bușteni, a povestit pentru BBC News România despre un atac agresiv asupra unui tânăr din Azuga, care nu s-a soldat cu un deces, și despre un incident din Predeal, în urma căruia un co-echipier a fost semnificativ afectat. Frusinoiu spune despre acesta că nu mai e „nimic din ce era odinioară”.

„Când ursul atacă, termină lucrurile: ori te ucide, ori te lasă cu răni grave”, a adăugat Frusinoiu, care a condus intervenția Salvamont atunci când excursionista Diana Cazacu de 19 ani a fost ucisă de o ursoaică în Munții Bucegi în iulie 2024.

„După cazul fetei, numărul de semnalări a scăzut [în Bușteni]. Înainte de asta, erau chiar rapoarte zilnice [privind sesizarea urșilor] în regiune”, potrivit lui Frusinoiu.

Unii observatori susțin că aparițiile urșilor au fost transformate în știri de senzație de mass-media. Alții arată către statisticile conform cărora peste 20 de oameni au fost uciși si peste 270 de persoane au fost desfigurate în ultimii 20 de ani.

Prin comparație, aproape 1.300 de persoane au fost ucise și aproape alte 3.100 au fost grav rănite ca urmare a incidentelor auto în România în 2025.

În noiembrie 2025, guvernul a autorizat măsuri de urgență pentru îndepărtarea, tranchilizarea sau eliminarea urșilor care intră în localități și pentru amendarea strictă a celor care îi hrănesc în libertate.

Partidul Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care se bucură de un suport electoral semnificativ în Transilvania, a propus dublarea cotei de vânătoare de prevenție la 859 de urși și a celei de intervenție la 110 de specimene în 2026. Măsura a fost aprobată de Senat în martie și de Camera Deputaților în aprilie.

Parlamentarul UDMR, Barna Tánczos, a declarat pentru BBC News România că „un mare carnivor care nu are alt adversar” intră acum în zone care nu au fost locuite de urși în prealabil. El a cerut adoptarea unor măsuri „complexe” pentru a compensa fermierii pentru daunele suferite din cauza urșilor, pentru ridicarea de garduri de protecție și pentru protejarea grânelor și a grajdurilor.

Ulterior, el a anunțat că România va începe demersurile la nivelul Comisiei Europene pentru a scoate ursul brun de pe lista speciilor protejate, conform agenției naționale media Agerpres.

„Dacă ne uităm la alte state membre ale Uniunii Europene, sesizăm că orice altă națiune aplică aceleași măsuri”, a spus el. „Este o abordare total greșită și duplicitară dacă ținem a spune că doar în România ar trebui să facem altceva.”

El susține că aceste cote de vânătoare pot ține în frâu creșterea populației de urși. Criticii acestei propuneri își exprimă îngrijorările în legătură cu eficacitatea măsurii și cu potențialul de a fi abuzată.

„Cred cu tărie că acest proiect de lege poate servi anumitor interese și că vânătoarea de trofee poate începe în România”, a spus deputata Codruța-Maria Corcheș pentru BBC.

WWF a lansat o petiție împotriva suplimentării cotelor de ucidere a urșilor.

„Doar împușcarea [urșilor] nu va reduce conflictele”, spune Papp, adăugând că „avem nevoie de principii și criterii solide” pentru extragerea urșilor înainte de a implementa creșterea cotelor de vânătoare.

„Extragerea trofeelor din zonele sălbatice menține urșii problemă în comunități și alimentează discursul reactiv și suplimentarea de cote.”

Sport sângeros

Fostul ministru de mediu, Mirchea Fechet, a declarat pentru BBC că „dacă împușcăm 500 de urși, sau dacă împușcăm 1.000 sau mai mulți, nimic nu va garanta că atacurile urșilor împotriva oamenilor și a rezidențelor se vor reduce”.

El este de acord cu o acțiune guvernamentală împotriva urșilor care acum „cerșesc la marginea drumului și pun în pericol viețile cetățenilor”, dar pune emfază pe pericolul „transformării unei inițiative legislative oneste într-un model de afaceri pentru turismul de vânătoare de trofee”.

Berceanu spune că, de cele mai multe ori, „sunt împușcați urșii de trofeu cu bagajul genetic cel mai bun” care au teritorii forestiere bine delimitate.

„Urșii care provoacă pagube sunt împușcați dacă nu există un urs de trofeu care să aducă bani fondului de vânătoare, pentru că niciun vânător nu vrea să plătească multe mii de euro pentru un urs de tomberon sau o ursoaică care fură găini”, a spus el.

Vânătoarea de urși are o istorie vastă și complexă în România, unde fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu a monopolizat sportul pentru aproximativ 20 de ani. În octombrie 2016, România a interzis vânătoarea de trofee vizând urșii, lupii, râșii și pisicile sălbatice pentru a-și conserva fauna sălbatică. A reintrodus cotele de vânătoare pentru urșii bruni într-un an.

Conform legislației române, vânătorii de urși trebuie să fie înregistrați cu o asociație, să dețină un permis valid de vânătoare și să plătească anumite taxe. Vânătoarea a prosperat într-o industrie în valoare de milioane de euro în România, unde anunțurile online promovează pachete all-inclusive pentru o vânătoare de urși la prețuri de mii de euro.

„Vânătoarea de trofee nu este problema la ora actuală, ci controlarea populației de urși prin extragerea specimenelor”, spune Tánczos. „Rata de creștere [a populației urșilor] se datorează lipsei de acțiune a celor care au promovat absența cotelor de vânătoare.”

Ecologiștii susțin în continuare măsurile care nu presupun vărsarea de sânge. În Băile Tușnad, pe ceea ce Berceanu numește „autostrada urșilor”, localnicii au sigilat containerele de gunoaie, au instalat garduri electrice și au tăiat pomii fructiferi de la periferia orașului.

„Limitarea urșilor la resursele naturale aduce în câțiva ani reducerea naturală a numărului de indivizi, cu păstrarea celor mai bune variante genetice”, spune el.

Corcheș solicită campanii educaționale naționale, îndemnând instituțiile guvernamentale să „hrănească aceste animale periodic” sau, ca ultim recurs, să le castreze.