Cum funcționează alegerile din Israel și cine sunt principalii candidați?

Israelul merge la urne marți pentru ceea ce mulți consideră a fi unul dintre cele mai importante scrutinuri din istoria țării.

Sunt primele alegeri organizate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și după conflictele care au urmat în Gaza și în alte părți ale regiunii, inclusiv în Iran, Liban, Siria și Yemen.

Cine sunt principalii candidați?

Sondajele publicate vineri îl plasează pe premierul în funcție, Benjamin Netanyahu, într-o cursă strânsă cu Gadi Eisenkot, fost șef al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), pentru funcția de prim-ministru.

Popularitatea lui Eisenkot se datorează, în parte, experienței sale militare și statutului său de relativ nou-venit în politică, după ce și-a înființat partidul Yashar abia anul trecut.

El și-a pierdut fiul, militar, în primele luni ale războiului din Gaza și a făcut parte din cabinetul de război al Israelului, condus de Netanyahu, până la demisia sa din 2024, pe fondul dezacordurilor privind modul în care premierul a gestionat conflictul.

Eisenkot și-a construit campania pe apeluri la asumarea responsabilității pentru eșecurile legate de securitate care au dus la atacurile din 7 octombrie.

Printre alți lideri ai opoziției se numără fostul prim-ministru Naftali Bennett și Avigdor Lieberman, ambii politicieni de dreapta cu poziții ferme în materie de securitate, precum și Yair Golan, un fost general de orientare de stânga. În pofida diferențelor dintre ei, aceștia ar putea colabora cu Eisenkot pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere.

Actualul guvern condus de Netanyahu este considerat cel mai de dreapta din istoria Israelului. Pentru a rămâne la putere, premierul va avea probabil nevoie de sprijinul unora dintre actualii săi parteneri de coaliție de extremă dreapta.

Unii dintre aceștia susțin poziții ultranaționaliste, precum anexarea Cisiordaniei de către Israel și „migrația” palestinienilor din Gaza, ceea ce ar putea constitui strămutare forțată a populației civile. Unii membri ai partidului Likud al lui Netanyahu au cerut, de asemenea, „migrația” palestinienilor din teritoriu.

În cursă se află și două alianțe politice arabe. Aproximativ o cincime din populația Israelului este arabă, iar mulți dintre aceștia se descriu drept cetățeni palestinieni ai Israelului.

În teorie, aceste formațiuni ar putea juca un rol decisiv în formarea unei majorități parlamentare. Cu toate acestea, toate partidele evreiești importante, cu excepția unuia, au exclus posibilitatea unei colaborări cu ele.

Cum funcționează alegerile?

Parlamentul Israelului, cunoscut sub numele de Knesset, are 120 de locuri, ceea ce înseamnă că un guvern trebuie să dețină cel puțin 61 de locuri pentru a obține o majoritate.

Israelul folosește un sistem electoral bazat pe reprezentarea proporțională, astfel că toate guvernele au fost formate până acum din coaliții alcătuite din mai multe partide.

Sondajele publicate vineri sugerează că nici blocul condus de Eisenkot, nici cel al lui Netanyahu nu va obține majoritatea, ceea ce înseamnă că ar putea urma săptămâni sau chiar luni de negocieri politice.

Dacă niciunul dintre cele două blocuri nu reușește să formeze o majoritate, la putere ar putea ajunge un guvern minoritar. Dacă nici această variantă nu se concretizează, ar putea fi convocate alegeri anticipate, iar Netanyahu ar rămâne prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern.

Care sunt principalele teme?

Tema dominantă a campaniei a fost securitatea, toți contracandidații lui Netanyahu criticând dur eșecurile în materie de securitate care au dus la atacurile din 7 octombrie, în urma cărora aproape 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice și duse în Gaza.

Cu toate acestea, Netanyahu s-a prezentat din nou drept „Mr Security” („Domnul Securitate”), invocând victoriile strategice obținute de Israel în conflictele purtate începând din 2023.

Serviciul militar obligatoriu este, de asemenea, un subiect important. În mod tradițional, bărbații evrei ultraortodocși care urmează studii religioase cu normă întreagă au fost scutiți de serviciul militar, însă de la izbucnirea războiului această politică a devenit tot mai controversată.

Reforma sistemului judiciar a ocupat, la rândul său, un loc important în campanie. Guvernul lui Netanyahu continuă să promoveze planuri controversate de reformare a sistemului judiciar, care au provocat proteste în masă înainte de 7 octombrie. Criticii susțin că aceste planuri ar submina independența justiției și ar pune în pericol democrația.

La fel ca în multe alte țări, costul vieții reprezintă o altă temă-cheie. Prețurile alimentelor și ale locuințelor au crescut constant în ultimii ani.

Cum i-ar putea afecta alegerile pe palestinienii din Gaza și Cisiordania?

La un an de la armistițiul din Gaza, Israelul continuă să efectueze aproape zilnic lovituri asupra teritoriului - despre care afirmă că vizează membri ai Hamas - și menține controlul asupra a peste jumătate din teritoriu.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas, peste 74.000 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene asupra teritoriului de la 7 octombrie 2023, cifre pe care ONU le consideră fiabile.

În Cisiordania ocupată, atacurile comise de coloniști israelieni au atins un nivel record, potrivit datelor ONU, în timp ce așezările israeliene, considerate ilegale în conformitate cu dreptul internațional, continuă să se extindă rapid.

Așadar, configurația guvernului israelian are o influență foarte mare asupra vieții de zi cu zi a palestinienilor.

În ceea ce privește Gaza, poziția lui Eisenkot nu diferă semnificativ de cea a lui Netanyahu. El s-a angajat recent să pună capăt guvernării Hamas în teritoriu în termen de 18 luni, printr-un plan de pace susținut de Statele Unite sau, dacă va fi necesar, prin mijloace militare.

În Cisiordania, tabăra lui Netanyahu dorește în mare măsură să continue politica de extindere accelerată a așezărilor israeliene.

Eisenkot susține, în general, așezările israeliene, însă se opune continuării controversatului proiect de colonizare E1, care ar împărți, efectiv, Cisiordania în două.

El dorește, de asemenea, să combată violența coloniștilor evrei extremiști și a vorbit despre crearea condițiilor pentru o „autonomie” sau pentru un „stat cu suveranitate limitată” al palestinienilor, aflat în ultimă instanță sub controlul securității Israelului.

Timp de decenii, mulți politicieni israelieni din curentul politic dominant au susținut soluția celor două state, respectiv crearea unui stat palestinian independent care să coexiste pașnic alături de Israel. Însă sprijinul pentru această idee este în scădere de ani de zile.

La aceste alegeri, niciunul dintre principalele partide evreiești nu își construiește campania în jurul acestei soluții, iar multe au respins-o în mod explicit. Netanyahu promite de mult timp că va bloca această idee.

Când vom afla rezultatele?

La ora 22:00, ora locală (20:00 GMT), în ziua alegerilor, posturile de televiziune israeliene vor publica sondaje realizate la ieșirea de la urne. Acestea vor oferi indicii privind direcția votului, însă pot varia semnificativ, iar sondajele publicate vineri sugerează că este puțin probabil să indice un câștigător clar.

Rezultatele preliminare sunt așteptate în ziua următoare, iar cele oficiale urmează să fie publicate pe 4 noiembrie.

După consultări cu liderii partidelor, președintele Isaac Herzog îl va însărcina pe liderul despre care consideră că are cele mai mari șanse să formeze un guvern să încerce să facă acest lucru.

Acest proces poate dura mai mult de o lună. Dacă prima încercare eșuează, președintele poate desemna un alt lider. Dacă și acesta eșuează, membrii Knessetului îi pot solicita președintelui să ofere unui al treilea lider șansa de a forma un guvern. Dacă nici această încercare nu reușește, vor fi convocate noi alegeri.

Între 2019 și 2022, Israelul a organizat cinci scrutinuri naționale, după ce partidele s-au confruntat în mod repetat cu dificultăți în formarea unor coaliții.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Viorica Toma.