„Odată ce l-ai pierdut, nu poate fi recuperat”. Cum să îți protejezi auzul pe termen lung

Nu doar lansările de rachete sau concertele de death metal pot duce la pierderea auzului. Multe activități din viața de zi cu zi îl pot afecta. Iată ce poți face pentru a-ți proteja auzul pe termen lung.

Dacă îți neglijezi rutina de la sală, îți poți reface masa musculară în câteva luni, prin efort și prin consecvență. Dar auzul? Acesta este un lucru pe care nu îl poți „antrena la stadiul de dinainte”.

„Odată ce l-ai pierdut, nu poate fi recuperat”, spune Valerie Pavlovich Ruff, audiolog și specialistă în tulburări de auz la Cleveland Clinic, Ohio, în SUA.

Și, deși știm de mult timp că auzul se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă, audiologii observă semne de pierdere a auzului la pacienți din ce în ce mai tineri, inclusiv la adolescenți și la copii cu vârsta sub 10 ani.

„Cu toții suntem neglijenți în ceea ce privește protejarea urechilor atunci când suntem tineri”, spune Jamie Bogle, audiolog la Mayo Clinic din Arizona, SUA. „Dar aceste episoade se acumulează în timp, astfel încât consecințele lucrurilor pe care le-am făcut când eram mai tineri se pot manifesta mai târziu în viață.”

Și nu trebuie să te îngrijorezi doar din cauza lansărilor de rachete și a concertelor de death metal. Multe activități obișnuite pot avea un efect surprinzător asupra auzului tău pe termen lung.

Cum funcționează auzul

Dincolo de timpan și adânc în urechea internă se află o cavitate plină cu lichid numită cohlee. Aceasta este căptușită cu mii de celule ciliate minuscule. În partea superioară a fiecărei celule se află un mănunchi de zeci de perișori delicați, iar la bază se află un neuron conectat la nervul auditiv, care transportă semnale electrice către creier.

Atunci când sunetul ajunge în ureche sub formă de unde de presiune, acești perișori minusculi se mișcă asemenea copacilor în bătaia vântului. Mișcarea acestor perișori este transformată în impulsuri electrice, pe care creierul nostru le interpretează ca sunet.

Expunerea prea îndelungată la sunete prea puternice acționează precum o furtună, îndoind sau rupând acești perișori minusculi. Și, spre deosebire de gene, aceștia nu cresc la loc.

„Urechea umană are toate celulele ciliate pe care le va avea vreodată încă din ziua în care te-ai născut”, spune Pavlovich Ruff. „Odată ce pierzi aceste celule, dauna este permanentă. Nu poate fi reparată.”

Cercetătorii lucrează la terapii genice pentru a regenera acești perișori minusculi, inspirați de modul în care celulele ciliate se regenerează la anumite animale, precum peștii-zebră și găinile.

Dar până atunci, cea mai bună apărare este prevenția, spune Pavlovich Ruff: protejează ceea ce ai.

Concerte și sesiuni de ascultat muzică la căști

„Muzica live este, de obicei, amplificată și este întotdeauna prea tare”, spune Pavlovich Ruff. Conform ei, dat fiind volumul la care este redată muzica în multe localuri, expunerea cumulată la sunet devine dăunătoare după doar 10 sau 15 minute.

„Așadar, dacă vrei să rămâi la tot concertul, ar trebui să porți dopuri de urechi. Dar dopurile din spumă distorsionează sunetul muzicii”.

În schimb, caută „dopuri de tip high fidelity”, care atenuează sunetul fără a-i schimba calitatea. „Poți găsi dopuri de tip high fidelity foarte bune pentru 25 de dolari (aprox. 114 lei) sau chiar mai puțin”, spune Pavlovich Ruff.

Adevărații pasionați de muzică pot opta pentru dopuri personalizate pentru muzicieni, care costă în jur de 175 de dolari (aprox. 800 de lei) și care sunt ajustate de audiologi.

Același lucru este valabil și pentru evenimentele sportive, întrucât stadioanele se mândresc adesea cu nivelul de decibeli generat de suporteri.

„Văd adesea bebeluși purtând protecție auditivă la evenimente sportive, dar părinții nu o poartă”, spune Pavlovich Ruff. „Dar cum rămâne cu propriile voastre urechi? Nu vreți să puteți auzi acest copil când va deveni un adult?”

De ce este atât de importantă protejarea auzului

Totuși, cei mai mulți dintre noi mergem la concerte și la evenimente sportive doar ocazional. În schimb, principalul mod în care ascultăm muzică și sunete puternice este prin intermediul căștilor.

„Adolescenții și copiii mici încep să se confrunte cu pierderea auzului din cauza expunerii prea îndelungate la sunete puternice”, spune Pavlovich Ruff. Ea își amintește de o fetiță de șase ani pe care a tratat-o recent: deși familia nu observase probleme de auz, Pavlovich Ruff a a identificat semne ale deteriorării auzului acesteia provocate de volumul setat la maxim al laptopului școlar.

Un studiu realizat în rândul copiilor de nouă ani din Suedia a constatat diferențe mici, dar semnificative din punct de vedere statistic, între auzul copiilor care foloseau în mod regulat căști și al celor care nu le foloseau.

Cercetătorii estimează că până la 1,35 de miliarde de persoane cu vârste sub 35 de ani ar putea fi expuse riscului de pierdere prematură a auzului din cauza sunetelor amplificate și a dispozitivelor personale de ascultare.

Multe dispozitive limitează automat volumul la niveluri sigure și este important să respectăm aceste limite, spune Pavlovich Ruff.

„Dacă porți căști și poți comunica în continuare cu cineva aflat destul de aproape de tine, este în regulă. Dacă cineva trebuie să strige la tine sau nu îl poți auzi deloc, este probabil ca sunetul să fie dat prea tare”.

Grădinărit, bricolaj și condus

Cositoarea de iarbă, suflătorul de frunze, mașina de tuns iarba, fierăstrăul electric folosit pentru cel mai recent proiect de bricolaj - grădinăritul și reparațiile prin casă pot fi surprinzător de zgomotoase. În multe zone din SUA, autoritățile impun deja înlocuirea uneltelor cu motor pe benzină, care sunt mai zgomotoase, cu alternative electrice mai silențioase.

Este important să porți protecție auditivă în timpul desfășurării acestor activități, fie că este vorba de dopuri pentru urechi, de căști antifonice sau de ambele în același timp, potrivit lui Pavlovich Ruff și Bogle. În general, este recomandat să alegi echipamente cu cel mai mare indice de reducere a zgomotului (NRR) pe care le poți purta confortabil. Fiecare punct al NRR neutralizează aproximativ un decibel de sunet.

„Căștile antifonice sunt puțin mai mari, oferă mai multă protecție și este mai greu să le folosești greșit”, spune Bogle.

Dacă vrei să asculți muzică sau un podcast în timp ce desfășori aceste activități zgomotoase, Bogle și Pavlovich Ruff recomandă folosirea căștilor antifonice cu anulare activă a zgomotului.

Pe măsură ce vremea se îmbunătățește, este tentant să cobori geamul mașinii și să lași aerul proaspăt să intre. Deși acest lucru este în regulă pe străzi liniștite, Pavlovich Ruff avertizează că mersul cu geamul deschis pe autostradă îți poate afecta auzul.

Vuietul vântului este mai puternic decât crezi, spune ea, iar audiologii constată o pierdere unilaterală a auzului la persoanele care au obiceiul să circule cu geamul coborât. Problema este amplificată și de radio. Mărim instinctiv volumul muzicii pentru a o auzi peste zgomotul vântului.

„Este o dublă lovitură pentru auz”, spune Pavlovich Ruff.

Motocicliștii ar trebui să poarte întotdeauna dopuri pentru urechi, adaugă ea, însă trebuie să se asigure că folosesc dopuri de tip high fidelity, care le permit să audă sirene și alte sunete din trafic, reducând, în același timp, zgomotul motorului.

Utilizarea excesivă a dopurilor de urechi

Dacă după citirea acestui articol ai ajuns la concluzia că ar trebui să îți protejezi auzul mai des, nu ești singur. Totuși, este important să ai grijă atunci când introduci obiecte în urechi.

Urechea funcționează ca un cuptor cu auto-curățare. Ceara lubrifiază canalul auditiv și ajută la eliminarea pielii moarte și a bacteriilor acumulate. Datorită unui așa-numit „transportor cutanat” și a mișcărilor maxilarului atunci când vorbești sau când mesteci, ceara și toate impuritățile pe care le transportă se deplasează treptat de la timpan spre deschiderea urechii, de unde sunt îndepărtate atunci când faci duș.

Orice introducem în canalul auditiv, de la bețișoare de urechi la dopuri pentru urechi, poate compacta ceara și o poate împinge înapoi către timpan. Acest lucru poate provoca mâncărimi sau rezulta într-o senzație de presiune și, în timp, poate forma o barieră care atenuează undele sonore, ducând la auz înfundat. Toate bacteriile acumulate și umezeala reținută pot provoca, de asemenea, infecții.

Dacă suspectezi o acumulare de ceară, cel mai bine este să ceri unui medic sau unui audiolog să îți îndepărteze blocajul. Există însă și picături disponibile fără prescripție pentru înmuierea cerii, după care aceasta poate fi eliminată delicat cu o seringă cu bulb și apă călduță.

Pavlovich Ruff nu recomandă purtarea dopurilor de urechi în fiecare noapte din cauza riscului de infecții și de acumulare a cerii. Totuși, pentru scurte perioade de timp, acest lucru ar trebui să fie în regulă, când suntem, de exemplu, în vacanță într-o zonă zgomotoasă sau în timpul unui zbor de noapte. Acest lucru, atât timp cât urechile au ocazia să se curețe singure în timpul zilei, spune ea.

Când să te testezi pentru depistarea pierderii de auz?

Ai fost conștiincios purtând dopuri pentru urechi, dar ai început să ai dificultăți în a urmări conversațiile în încăperi aglomerate. Cum știi că este momentul să te testezi?

În SUA, de exemplu, mai multe state au devenit „foarte bune” la testarea copiilor mici pentru pierderea auzului în școli, spune Bogle. „Dar apoi, pe măsură ce îmbătrânim, nu mai facem prea multe teste până în momentul în care observăm o problemă”.

În mod tradițional, se recomandă efectuarea unui control auditiv înainte de vârsta de 60 de ani, însă pierderea auzului poate apărea la orice vârstă.

Persoanele de 30 de ani și chiar mai tinere ar trebui să ia în considerare testarea, dacă întâmpină dificultăți în urmărirea conversațiilor în medii zgomotoase, spune Pavlovich Ruff.

„Aș recomanda testarea la primul semn de dificultate”, spune Pavlovich Ruff. „De multe ori, pierderea auzului indusă de zgomot este precedată de tinitus, adică de țiuit în urechi. Așa că, dacă ai fost expus la zgomot puternic și îți țiuie urechile, probabil ar trebui să îți faci un test auditiv”.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.